"Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai"
Acestea sunt cuvintele care îmi vin în cap când mă gândesc la satul meu natal Căpriana. Înconjurat de jur împrejur de Codrii Moldovei, satul Căpriana oferă o privelişte cum rar îţi este dat să vezi în această parte de Prut.
Aerul curat parcă de munte şi verdele frumos al stejarilor te întâmpină la intrarea în sat. Chiar şi iarna pădurea înzăpezită şi tot satul arată parcă împodobit cu atenţie de nămeţii de zăpadă, căzuţi de undeva din poveşti.
Legenda spune că odată, întorcându-se dintr-o bătălie grea cu tătarii pe Nistru, Ştefan cel Mare a ajuns prin aceste locuri şi a hotărât ca va face aici un lăcaş sfânt aşa cum făcea el după fiecare victorie. A ordonat unui arcaş să tragă o săgeată deasupra codrilor, iar unde cădea aceasta acolo era locul bun să construiască o mănăstire. Când au ajuns în locul unde a căzut săgeata, au găsit o căprioară străpunsă de acea săgeată, care lăcrima. Este un semn de la Dumnezeu a zis Ştefan cel Mare şi aşa a hotărât că acest loc se va numi Căpriana. Astfel, zice legenda, a dat poruncă imediat să fie începută construcţia mănăstirii, care s-a numit mănăstirea Căpriana, unul dintre cele mai vechi lăcaşe sfinte, fiind pentru prima dată atestat în anul 1417. Ca dovadă, stă şi astăzi drept strajă, Stejarul lui Ştefan cel Mare, vechi de peste 500 de ani, şi care se află în cea mai veche rezervaţie din Moldova – „Codrii”.
Lăcaşul a avut statut de mănăstire domnească (1429), tocmai de pe vremea Muşatinilor, bucurându-se de grija domnitorilor Alexandru Lăpuşneanu, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.
A fost şi reşedinţa de vară a Mitropolitului Moldovei, Gavriil Bănulescu-Bodoni, născut Grigorie Bănulescu-Bodoni în oraşul Bistriţa din Transilvania, într-o familie de nobili răzeşi, refugiată aici din Moldova. Din 21 august 1813 este mitropolitul Chişinăului şi Hotinului. În această funcţie ramâne până la sfârşitul zilelor sale, când în 1821 este înmormântat la mănastirea Căpriana.
"Bate un clopot ca o chemare
La Căpriana în miros de crinişte,
Iar de la Putna, sfântă şi mare,
Dangăt de aur răspunde în linişte."
Clopotul învierii(La mănăstirea Căpriana)
“La mănăstirea Căpriana“, versuri scrise de poetul Grigore Vieru care împreună cu Ion și Doina Aldea-Teodorovici le transformă în “Clopotul învierii”, cântec al sufletului basarabean, menit să dăinuiască peste veacuri.
Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Grigore Vieru, și-au dedicat viața și activitatea unui ideal ... Este ceva de nedescris în cuvinte, când asculţi printre piese ca “Eminescu” sau “Maluri de Prut” , şi “La mănăstirea Căpriana”.
La 28 august, de Adormirea Maicii Domnului, la Căpriana are loc o dublă sărbătoare. Hramul mănăstirii, dar şi al satului. Ce mulţi nu cunosc este că mai există o sărbătoare care se numeşte “Festa Patronale - 24 agosto”, are loc tot în localitatea numită “CAPRIANA”, dar în altă ţară şi anume în Italia.
Prin anul 2006 în timp ce lucra în Italia, regiunea Trentino-Alto Adige, o rudă de a mea a descoperit o carte poştală pe care era scris mare “CAPRIANA , ITALIA”. Nu putea să creadă ochilor, iar când a revenit acasă a trecut pe la tatăl meu şi au hotărât împreună cu primarul de atunci, să ajungă toţi în CAPRIANA din Italia unde au şi facut o înfrăţire cu primarul de acolo, iar de aici a început o colaborare ce durează şi până astăzi. Un exemplu este “Da Capriana A Capriana In Bicicletta - Moldova Community Italia”
Foto: forum.moldweb.eu
Chiar dacă în anul 1216 este atestată prima biserică din Capriana, Italia, nu ştim cine şi de la cine a luat denumirea de CAPRIANA, poate că italienii de la noi sau noi de la ei.
Foto: www.comunecapriana.com
Pe bancnota cu valoarea nominală de 1 leu, la un loc cu stema Republicii Moldova, portretul lui Ştefan cel Mare, sigla "BNM", imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului şi textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI...", se află imaginea grafică a Mănăstirii Căpriana cu inscripţia sub ea "MĂNĂSTIREA CĂPRIANA".
"O imagine valorează cât o mie de cuvinte"
http://www.manastireacapriana.ro/FOTO.html
